De ce îmi / nu ar trebui să îmi pese

Luând mereu în considerare faptul că trăim în societate, de ce îmi pasă, şi de ce nu ar trebui să îmi pese de ceea ce spune lumea?
Păi de ce da...
1. Un om, oricum ar fi el, are nevoie să aparţină unui grup (oricât de redus ar fi acesta). Ca să aparţii unui grup trebuie să te integrezi in acel grup, şi deci să semeni cu oamenii respectivi. Toţi avem nevoie de asta.
2. NU trăiesti pentru tine. NU îţi pui un kg de machiaj pe faţă şi un decolteu enorm pentru tine. Pentru mine stau o săptamână în pijamale în casă, nepieptănată şi nearanjată, aruncată în sofa şi uitându-mă la Simpsons.
3. Ar fi fain să putem fi obiectivi atunci când ne auto-analizăm, dar NU suntem. Da da, tu îţi recunoşti greşelile, îţi vezi defectele, spune ce vrei. Oricum degeaba spui, pentru că ceea ce spui tu va suna ceva de genul 'Eu greşesc, recunosc, DAR...'. Din interior niciodată nu va veni o părere în totalitate obiectivă, deci don't listen to yourself. E uşor să discuţi despre greşelile altora, pentru că doar asta faci, discuţi, e în mâinile persoanei respective să se corecteze. Altă poveste e când de fapt tu eşti cel care trebuie să îţi mişti funduleţul pentru o schimbare.
Concluzie: vrei, nu vrei, contează şi ce spun cei din jur. E sănătos să vedem lucrurile din alt unghi din când în când, şi de la timp la timp să ascultăm câte-un adevăr incomod.
Dar toate cu o limită.
De ce nu.
1. Clasicul 'e imposibil să placi tuturor'. Vor fi persoane care te vor admira pentru o anumită caracteristică a ta, iar altele care tot pentru aceeasi caracteristică nu te vor putea înghiţi. Nu te poţi împarţi în 4564 de părţi. Asta este!
2. Nu vrei să fii o oaie. Cel puţin în teorie. Tu eşti tu, cu cât mai multe persoane sunt diferite de tine, cu atât mai deosebit eşti. Sau cu atât mai nebun. Contează?!
Concluzie: nu orice părere trebuie luată drept bună. Acum, pe ce principii te bazezi tu pentru a selecţiona cele utile, e treaba ta.



P.D.: Desigur, ca om comod ce sunt, nu aplic mai nici unul din principiile astea. Formulez teorii, aplicarea lor e altă poveste.

Natură. Navacerrada.

Despre plan:
- Loc: natură, cât de pură se poate (dar nu-mi lua ipod-ul, please).
- Timp: sâmbătă/duminică.
- Frecvenţă: săptămânal.


- Realitate: am fost o singură dată. Şi anume în Navacerrada: